Sub acoperisul orasului transparent ,
Unde anii sunt mult prea mici
Mai trece cateodata un om
Cu maini puternice mereu cu un
Sac agatat de umeri,in care tine tot
Soiul de jurnale…
Vorbind de iubirea incestuasa dintre
Soare si mare
Sau de primul sarut dintre jupiter si
Luna.
Mi se pare aproape absurd,
Eu mereu am umblat cu fluturi colorati
In par ..
Mainile mele au avut mereu tiparul
Mainilor tale ..
Mereu merg pe drumul cel mai scurt
Catre tine si mereu imi julesc
Neuronii si sinapsele..
Azi e neinteles.. vom aprinde felinarele
Si vom fugi..
In toracele unei siberii , calde ca o dupa-amiaza
De sambata in martie.
Intre doua statii de tramvai ,
Intamplari fericite pentru noi pleaca.
Vom adormi zambind intr-o fotografie
Colorata..acolo traim in tine si taceam
Expresiv cu o moaca: de nu plec niciodata!
