joi, 24 februarie 2011

Un suflet aproape trup , un trup aproape suflet

slip into your skin and spend the night
and get out mine
walking the streets in dark
where lamps are the sunshine for the trees
everybody needs somebody
to hold them down
when your feet are leaving the ground

Be the blanket for my bones

Iarta-ma pentru ce o sa scriu . Te-am rasfoit dimineata(diminetile mele goale-eu si cana de cafea ) cand m-am trezit imbracata in pielea ta ... In mainile tale aspre de culoarea spicelor coapte de grau si cu trupul mirosind a prajitura cu vanilie ... Asta nu e trupul meu , ce nebunie , cred ca ti-l cauti haotic pe strazi strigand ca omul care ascutea cutite : " Mi-a vazut cineva trupul , ofer recompensa" .
Dar tu erai in interiorul meu ca intr-un vehicul necunoscut , vehicul fara compartimente si margini si totusi redus la o singura persoana . Interiorul in care locuiai acum parea corpul stramt al unei vioare , o vioara necunoscuta , fara marca, fara nume si purtand in ea sunetul unei linisti primordiale .

Stiu cum s-a intamplat totul . Cand mi-ai prins mana in a ta ... ai imbratisat tot necunoscutul din mine , ai vazut tasnind lumi imaginare din ochii mei si le-ai pus pe foaie . Ai vazut cum din mainile mele cresteau niste flori mai rosii decat dimineata sangeroasa in care ne-am vazut neputinta in fata lumii .
Erai asa frumos ! Asa frumos cu ochii tai mari si mainile tale , aripi , in care tineai universul strans de la stanga la dreapta . De ce nu m-ai ascultat ?
Eu am fugit cu pielea unui barbat, am fugit cu pielea Ta ...Te-am dezgolit odata pentru totdeauna si tu ...Tu,dragule, ai apucat grabit ce ai putut...aveai doua maini stangi...dreapta ta , a devenit stangace de prea mult suflet .

Tu ai ras , aproape ti-a scapat in aerul rece al siberiei mele un "te iubesc"...Tu stiai ca eu sunt iubirea din tara de jos ? Iubirea telurica ? Nici vehicul mistic , nici altceva.Ti-am zis , sunt pura platitudine apolinica nu elan , nici betie dionisiaca.
Tu ai inceput sa razi , iar , strigand de nebun : "stimata luna si stele , vedeti fiinta aceasta de langa mine ? E nebuna ! Pentru cei care cauta inaltimi si iubiri genuine sunati la departamentul cu clientii din rai.Leave a message after the beep".

Peste 2 luni si doua dimineti o sa iti cauti iar trupul ziua , pentru ca noi ne-am nascut noaptea si de atunci e intuneric in mine . In mine e intuneric , tu ai doua maini stangi si noi plutim in afara corpurilor noaste .
Se vor scrie povesti despre femeia fara trup imbracata in pielea ta de fum , frig si ceata si despre barbatul cu un suflet din intuneric in care zburdau fluturi multicolori care purtau numele anotimpurilor in care am locuit noi.

Vor trece ani si inca iti vei cauta pielea...Pielea ta e cheia evaziunii din real .

Ai grija de interiorul meu.
Cu drag,
haina ta,
trupul.

sâmbătă, 19 februarie 2011

The way to nottingham - blindness



Daca tu tii neaparat sa fii o imparatie , te declar cu acte cu tot , o venerabila imparatie . O imparatie de nuante , culori , firicele de curcubeu , plase de fluturi multicolori ce curg pe oasele fruntii tale , cuisoare din tepi de arici , furnici si cateva lampioane colorate.
Arhitectura ta va ramane simpla .

Imi placeai si om . Mergeam cu pasii tai , respiram aerul tau , mainile mele stiau toate texturile pe care le stiai tu , pana cand, pana cand ...ochii mei vedeau trupuri confuze , ochii mei vedeau prin ochii tai ca printr-un acvariu , ochii tai proiectau trasaturi imaginare , laturi imaginare , nu femeie cerc , femeie triunghi , femeie tripartita , femeie care sa vrea , sa stie si sa nu astepte .

Sunt zile in care ma cauti , sunt zile in care ai vrea sa te ghideze respiratia mea , sunt zile atat de reci in care ti-ai dori sa fii un balon si sa fii purtat departe de aburul iesind brav din buzele mele sudate trainic .
Sunt zile in care te pierzi si te rascolesti si faci ordine prin sertarele , coridoarele tale . Mai iei cate un suflet de pe cuier , mai stergi o privire , mai pui in sertarul cu pilule un zambet al zilei de ieri , dar totul e temporar .

Te mint ...te mint cu desarsire . Noi nu traim in afara timpului . Traim in incercarea naiva de a trai in afara timpului . O idealitate vida , o cana cu ceai cu rom ,scrumul tau si cenusa mea.

Ai auzit de povestea cu scrumul si cenusa ? Nu ? Nu-i nimic iti voi spune eu . Intr-un univers mic, gri , abscons , x1(cenusa) intalneste pe x2(scrum) , poarta o discutie banala , despre cum e vremea gri , cum sunt oamenii gri , casele gri , muraturile gri , piticii de pe gaura cheii gri , ingerii din talpi(tot gri ) si realizeaza ca ii leaga ceva deosebit (de gri).

Mi-as dori sa fiu papucareasca la papucaria ingerilor , sa iti las un inger in talpi macar cat esti acasa .
Incep sa imi pierd rabdarea , de parca as suferi de un mare handicap , eu sunt acel baston pentru orbi care si-a pierdut rabdarea...cu sine.

miercuri, 2 februarie 2011

malconcio cuore

L`amore è un castigo.
Siamo stati puniti
di non aver saputo
restare da soli


Marguerite Yourcenar


Din coma spirituala nu te trezesti niciodata , asta mi-ai spus cand eram copil cu limbajul tau usor rudimentar . Cand eram mici invatasem amandoi jocurile cu pestii cu fesuri si castelele din cuvinte ... Eram atat de mici incat stateam amandoi in bratele marii si totul era betie ludica.

Dar tu ai plecat si eu tot continuam sa fac semne pe autostrada din tine si nici o masina nu oprea niciodata , mai tarziu am aflat ca ii platisei pe toti numai sa nu ma aduca inapoi . Erai de parere ca totul se cumpara . Dupa cateva luni probabil o sa aflu ca ai vandut amintirile si cutia crapata in care le tineai .

Invata-ma sa cant inca odata ... Mai poti ? Mai poti cultiva cateva acorduri in scoarta mea ?
Asadar sunt sterila , asadar nu exista un drum pe care sa te poti intoarce , intotdeauna drumurile au mers spre tine si acum ...

I know it's great to be holy but isn't it lonely ? Vorbeam zilele trecute cu un prieten despre interiorul uman , ce este straniu e ca am ajuns la aceeasi concluzie .
Ce frumos ar fii ca interiorul uman sa fie facut din corzi , corzi multicolore . Am devenii cu totii oameni talentati si am stii sa cantam la un instrument ciudat , al carui pret nu il stie nimeni si sa cantam la acest instrument chit ca nu il avem mereu la indemana .

De doua zile nu ma opresc din ascultat Yann Tiersen si de doua zile pocalul imaginatiei este gol . De doua zile am piedut cheia spre tine .Hai schimba-ma , schimba-ma pana cand ma faci din rosu tot rosu si din alb tot alb , ia-mi acordurile de pe coaste si alcatuieste din mine un pian cat mai sangeros , un pian de purpura peste se astern mainile tale de marmura.
Sparge tot lutul din mine , ca nu exista tot ce vedeai tu in mine .

Cand ajunsese acasa toate luminiile erau stinse . Era doar o lumanare rosie pe masa , ea cu o tigara in mana si un pahar de vodka . Purta o rochie verde , patata si rupta . De ce ai stins toate luminile ? Ce e cu tine in tot acest intuneric ?
-M-am gandit sa fac economie , sa sting toate luminiile in mine , pentru ca in definitiv sunt ieftina si rece , lumina imi face rau .
El nu intelegea , credea ca ea acceptase situatia , ca se multumea sa fie impreuna separat , credea ca nu ii era sila de toata situatia. Credea ca il iubeste cand il detesta si se detesta pe ea ca nu pusese capat dinainte sa inceapa totul . El credea ca ii umple singuratatea , dar ceea ce era claritate cand era singura devenea obscur cand venea el .

Iar miroseau peretii a el si becul imprastia lumina ochilor sai stranii de scortisoara . Din perdele nu mai ieseau molii ci fluturi iar in buzunarul de la piept se adapostise un licurici adormit .
A fost minunat , tot ce s-a petrecut cu acel licurici , avea un zambet de eu nu ma mut niciodata de aici , avea o caldura de sambata dimineata pe aripi si kriptonita pe epiderma .
Au fost tare fericiti , intr-o zi ,pe cand ea dormea , o lumina de primavara l-a stropit pe aripi ...i s-a parut atat de calda incat i-a lasat bucatitile de kriptonita pe perna si a plecat .
Unde ?
In lumina .
Iar drumul catre soare era un drum fara intoarcere.

Fragmented Hope

  Sometimes we simply overdose on fragmented hope. Because we try to forget on the bottled antidotes we found in the sentimental value of ot...