Shadow Syndrome -> London Calling

Your hands so torn
Tearful joy and a storm of wine
Remain with me
To where we're not
I am the thirst
Have you forgot?

Euphoria
How have you been
Let's make new words
Burn them with our shadows
Like Arrows
We will break ourselves apart
Two souls
Into one leafy dramatic part.

Acolo.

Acolo unde ma uiti,
Acolo unde ma asculti,
Acolo unde ma vezi,
Acolo unde undele sunt ale noastre,
Acolo unde nu-mi esti,
Acolo unde ma lasi,
Acolo unde imi scapi,
Acolo unde ma scrii.

In fiecare zi personajul trecea prin mai multe cercuri * dupa posibilitati de fum, oceaniace, transparente, imaginare. E ca si cum naiv ramasese in sertarul tau cu parfum si cu deschizatoarul de suflet. Acolo unde primul ramas bun ramasese prins printre ruinele lui Septembrie. Invizibil. Indivizibil. Emotie. Contrast. Un vis al nimanui. Ea printre oameni. El abisal. Am sa te scriu pana te gasesc. Am sa iti caut fiecare umbra prin fiecare rand si vei fi tu. Nu voi fi acolo. Nu am fost niciodata. Nu ai scris niciodata despre mine. Idea de a fi eu e aceeasi idealizare. Ani. Noi. Ramai cu mine. In absentia. Daca ai putea ramane in locul in care nu ai fost, crezand ca ai putea sa fi mai mult decat ceea ce esti, fiind ceea ce potential ai putea sa fii dar autorul nu iti permite sa faci asta. Actorii sunt jalnici la matematica. De asta si autorii sunt confuzi. Nu e nimeni confuz. Aici. Acolo. Esti tu. Nu suntem. Lumini. Lipsa actiunii. Contrast. Buze. Maine. Timp.

Ai prea plecat sau iar ai uitat? Am ramas tot acolo unde nu am fost. Esti tu? Sunt. Prin tine.

The dreamer's soundtrack

You are too much butter
And I too little bread
To spread
The beauty
From that silly head.


Asa a inceput totul. Concluzie nu valiza te cara pe tine ci tu devii una. Exista psihologia calatorului. Casa universala. Omul cochilie valiza. Nimic enigmatic. E peste tot si e de nicaieri.
Viseaza etern.
Alterneaza.

Citeste naiv. Se pierde printre diverte obiecte de arta sau non arta in fuctie de posibilati. Se indragosteste constant de Matisse dar isi pierde constant cheile.
E capabil sa perceapa diferenta dintre mundan si abstract dar a uitat sa manance azi.
A uitat sa comunice.
S-a uitat.
S-a dezumanizat.

Pinguinul de demult s-a adaptat si a devenit un fel de cuvant.
Cuvant vorbit de multi inteles de putini.
Ca un glob bizar agatat de un perete.
Nu, nu am spus sa asumati neaparat ca fiind pozitiv.
Un trend condimentat cu insolatie si ramas bun.

A fugit de aici inainte sa scrie asta.
S-a intamplat ca scrisul sa plece ceva mai tarziu.

Intr-o seara a cunoscut autorul. Dar cine esti tu.Dar ce cauti tu aici.Dar nu inteleg. De fiecare cand trebuie sa fac ceva cu actoria o patesc.Nu patesti nimic pur si simplu am si eu nevoie de o intriga. Dar eu nu am cerut sa fi tu autor. Dar nici nu m-am oferit. Efectiv nu pot sa imi dau demisia, te rog sa inteleg. Si atunci ce o sa fac. O sa te descalti, te inchizi in tine, fugi, te intorci, mai alergi odata, te rotesti in glob ca de obicei si gata. Gata. Asta e actoria. Un glob. Am inteles acum. Asadar raman. Daca e complicat ramai. Raman. Cu tot cu glob asta e tot ce ai. Incredibil 24 de ani, un glob, curs al actiunii nederminat dar relativ congestionat. Stii deja. Globul, visul, globul, visul, stiu. NU. Nu ai inteles. Am inteles. Visul,globul,visul. Globul esti tu, limita esti tu, realitatea esti tu. Eu sunt drumul.Mergi. Nu. Mergem. Nu. Aproape. Mai sunt 678 zile, 34 de vise,  23 de oameni, numai 12 maini, numai 2 ochi, nelocalizat. Localizat.Septembrie.Insista. Tu. Nu Septembrie insista.

Aici.Tai inceputul. Simti niste batai pulsand in aerul pe care il respiri. Ajungi acolo. Am ajuns. Nu stiu cum. Imi e bine. Visul.