miercuri, 3 iunie 2015
The dreamer's soundtrack
You are too much butter
And I too little bread
To spread
The beauty
From that silly head.
Asa a inceput totul. Concluzie nu valiza te cara pe tine ci tu devii una. Exista psihologia calatorului. Casa universala. Omul cochilie valiza. Nimic enigmatic. E peste tot si e de nicaieri.
Viseaza etern.
Alterneaza.
Citeste naiv. Se pierde printre diverte obiecte de arta sau non arta in fuctie de posibilati. Se indragosteste constant de Matisse dar isi pierde constant cheile.
E capabil sa perceapa diferenta dintre mundan si abstract dar a uitat sa manance azi.
A uitat sa comunice.
S-a uitat.
S-a dezumanizat.
Pinguinul de demult s-a adaptat si a devenit un fel de cuvant.
Cuvant vorbit de multi inteles de putini.
Ca un glob bizar agatat de un perete.
Nu, nu am spus sa asumati neaparat ca fiind pozitiv.
Un trend condimentat cu insolatie si ramas bun.
A fugit de aici inainte sa scrie asta.
S-a intamplat ca scrisul sa plece ceva mai tarziu.
Intr-o seara a cunoscut autorul. Dar cine esti tu.Dar ce cauti tu aici.Dar nu inteleg. De fiecare cand trebuie sa fac ceva cu actoria o patesc.Nu patesti nimic pur si simplu am si eu nevoie de o intriga. Dar eu nu am cerut sa fi tu autor. Dar nici nu m-am oferit. Efectiv nu pot sa imi dau demisia, te rog sa inteleg. Si atunci ce o sa fac. O sa te descalti, te inchizi in tine, fugi, te intorci, mai alergi odata, te rotesti in glob ca de obicei si gata. Gata. Asta e actoria. Un glob. Am inteles acum. Asadar raman. Daca e complicat ramai. Raman. Cu tot cu glob asta e tot ce ai. Incredibil 24 de ani, un glob, curs al actiunii nederminat dar relativ congestionat. Stii deja. Globul, visul, globul, visul, stiu. NU. Nu ai inteles. Am inteles. Visul,globul,visul. Globul esti tu, limita esti tu, realitatea esti tu. Eu sunt drumul.Mergi. Nu. Mergem. Nu. Aproape. Mai sunt 678 zile, 34 de vise, 23 de oameni, numai 12 maini, numai 2 ochi, nelocalizat. Localizat.Septembrie.Insista. Tu. Nu Septembrie insista.
Aici.Tai inceputul. Simti niste batai pulsand in aerul pe care il respiri. Ajungi acolo. Am ajuns. Nu stiu cum. Imi e bine. Visul.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Fragmented Hope
Sometimes we simply overdose on fragmented hope. Because we try to forget on the bottled antidotes we found in the sentimental value of ot...
-
Sometimes we simply overdose on fragmented hope. Because we try to forget on the bottled antidotes we found in the sentimental value of ot...
-
When you wait When you hide That’s when we collide On hold In between empty spaces In between 2 technicolor beats Young hear...
-
For those that are or have been with a narcissistic partner - the patterns of their love stories go in general terribly wrong. I've so...
Cum tot spun de cate ori vorbim.....scrie !
RăspundețiȘtergere